Descopera ce este respiratia completata yogina si care sunt beneficiile ei!
februarie 14, 2018
Cum sa tratam (si sa prevenim) prin alimentatie orice boala: Dieta fara mucus.
martie 9, 2018Descopera ce este respiratia completata yogina si care sunt beneficiile ei!
februarie 14, 2018Cum sa tratam (si sa prevenim) prin alimentatie orice boala: Dieta fara mucus.
martie 9, 2018Relatii: Cum Transformam Triunghiul Dramei in Triunghiul Iubirii.
Relatiile reprezinta unul dintre marile capitole ale vietii. De aceea, in aceasta zona primim multe binecuvantari, slava Domnului, dar si multe provocari. Pentru a avea relatii sanatoase astfel incat noi sa fim pe deplin fericiti si intreaga noastra viata sa decurga armonios, e necesar sa ne imbarcam intr-o calatorie de auto-descoperire, introspectie si contemplare a evenimentelor majore care ne-au format personalitatea si tiparele de raspuns la situatii.
Va invitam sa descoperiti o teorie extrem de interesanta, a doctorului Stephen Karpman, despre dinamicile nesanatoase din relatii. Aceasta teorie analizeaza in cele mai mici detalii rolurile pe care noi le jucam adesea, in mod inconstient, in relatii, jocurile de putere, ce anume sta la baza formarii acestor comportamente si in plus ne ofera solutii eficiente pentru a iesi din relationarea nesanatoasa si pentru a cultiva relatii bazate pe pretuire, respect si iubire.
Teoria triunghiului dramei
Triunghiul Dramei (Drama Triangle) este un model social conceput de Stephen Karpman pentru a ilustra dinamicile interrelationale. Triunghiul Dramei al lui Karpman ilustreaza legatura dintre responsabilitatea personala, puterea din interiorul conflictelor, si rolurile distructive pe care oamenii le joaca.
Acesta a definit trei roluri care exista in relatii, intr-un conflict: Persecutorul, Salvatorul si Victima.
Karpman a pus aceste trei roluri pe un triunghi inversat si s-a referit la ele ca fiind cele trei aspecte sau fete ale conflictului. Desi un ambitios om de stiinta, Karpman era interesat si de actorie, el fiind membru al “Screen Actors Guild”. Tocmai de aceea a ales sa isi numeasca teoria “Triunghiul Dramei”. De exemplu “Victima” din teoria sa nu este cu adevarat o victima ci doar o persoana care joaca rolul unei victime.
Rolurile din triunghi
- Victima: Aceasta se plange intotdeauna spunand “saraca de mine”. Aceasta persoana se simte victimizata, umilita, asuprita, lipsita de ajutor, putere si speranta, si se afla in incapacitatea de a lua decizii, de a rezolva probleme. Ea nu se poate bucura de placerile vietii si nu gaseste intelepciune pentru a-si rezolva problemele. Daca nu este persecutata, victima va cauta un Persecutor sau un Salvator.
- Salvatorul: Acesta spune intotdeauna “Lasa-ma sa te ajut.”. Deoarece Salvatorului ii face placere sa ii ajute pe ceilalti, acesta se simte vinovat/a daca nu sare in ajutor. Cu toate acestea salvarea pe care el o ofera produce efecte negative: incurajeaza Victima sa ramana dependenta si ii da acesteia permisiunea de a esua. Recompensa derivata din acest rol de salvare este ca atentia este deviata de la el insusi. Cand Salvatorul isi concentreaza energia pe altcineva, acest lucru ii permite sa isi ignore propriile problemele. Acest rol de salvare este fundamental, pentru ca interesul principal al Salvatorului este evitarea propriilor problememe deghizate ca preocupare pentru nevoile victimei.
- Persecutorul: (Raufacatorul) Acesta functioneaza dupa afirmatia: “Este vina ta”. Pesecutorul controleaza, invinuieste, critica, este furios, autoritar, rigid si superior.
In desfasurarea jocurilor de putere, acesti trei participanti alterneaza sau schimba rolurile. De exemplu, daca Salvatorul este persecutat prea tare de Persecutor, el isi va schimba rolul In Victima sau in contra – Persecutor. Victimele depind de un Salvator, Salvatorii tanjesc dupa cineva aflat in dificultate, iar Persecutorii au nevoie de un tap ispasitor.
In timp ce o persoana sanatoasa va juca fiecare dintre aceste roluri ocazional, cei care joaca aceste roluri in mod constant si bolnavicios evita in mod activ parasirea mediului familiar si confortabil al acestor jocuri de putere. Acest Triunghi Conflictual este un instrument distructiv. Singurul mod de a “evada” din el este de a functiona ca un “adult” si de a nu participa la acest joc.
Cum dobandim aceste roluri?
Desi toata lumea trece prin aceste roluri, in relatii de naturi diverse, de cele mai multe ori un participant se va simti mai confortabil intr-un anumit rol. Acest lucru are legatura cu personalitatea, cresterea si invatarea modurilor de a raspunde la evenimente.
Formarea Salvatorului
Adesea, cel care joaca rolul Salvatorului a fost singur la parinti, sau cel mai mare dintre frati, ori provine dintr-o familie haotica. De obicei acesta nu avea prea multe “zone tampon” intre el si parintii lui. Salvatorul a invatat de mic ca poate evita situatiile problematice si conflictuale din viata fiind bun: “Daca stau la locul meu si fac mereu ce imi spun parintii si profesorii atunci nu voi avea probleme.”
Acest tip de persoana invata sa fie foarte empatica cu altii ca mijloc de supravietuire. Isi dezvolta un radar pentru emotiile celorlalti. Este hiperalerta, isi consuma toata energia supraveghind mediul care o inconjoara, si este mereu gata sa faca ce isi doresc ceilalti. De cele mai multe ori Salvatorul este de parare ca: “Daca tu esti fericit atunci si eu sunt fericit, iar eu trebuie sa ma asigur ca tu esti fericit”. Acesta este rasplatit pentru bunatatea lui si este obsedat de ideea ca “trebuie”.
Cu toate acestea, ce se potriveste unui copil nu este neaparat potrivit si pentru un adult. Acum lumea a devenit mai mare. In loc sa isi focalizeze atentia asupra a doi sau trei oameni, adultul Salvator are grija de mult mai multe persoane. Astfel ajunge in situatia in care toata lumea trage de el, chinuindu-se sa isi dea seama ce vor ei de la el. Se simte precum un martir si in orice moment este gata sa clacheze.
De asemenea Salvatorului ii este greu sa isi dea seama ce vrea cu adevarat pentru el. Pentru ca si-a irosit foarte multa energie din timpul copilariei pentru a ajuta si a face ce vor altii, nu a avut niciodata timp sa se gandeasca ce vrea cu adevarat pentru el. Deoarece el este obisnuit sa faca ceea ce trebuie si sa urmeze reguli, el nu stie ceea ce vrea, pentru ca nu stie sa isi asculte sentimentele. Daca il intrebi “Ce vrei cu adevarat pentru tine?” va ezita si nu va stii sa raspunda concret.
Salvatorul este ingrijorat de faptul ca nu ia decizii corecte si nu vrea sa jigneasca pe nimeni. In ce priveste gestionarea propriilor emotii, ii este greu sa faca fata furiei si conflictului interior (motiv pentru care a devenit priceput la ceea ce face), si tinde sa isi reprime furia pana in punctul in care nu mai rezista si explodeaza.
Desi la prima vedere par a se sacrifica si a avea grija de ceilalti, Salvatorii au anumite disfunctionalitati. Acest lucru este valabil mai ales daca acestia joaca rolul de Salvator in incercarea de a se simti bine cu ei insisi, pentru a atrage atentia, sau de a-I controla pe ceilalti.
In mod ciudat, salvatorii sunt rareori fericiti in viata lor personala iar relatiile lor sunt de obicei haotice. Nu isi pot folosi “asa zisa cunoastere” pentru a-si face ordine in propria viata.
Formarea Victimei
In contrast cu Salvatorul, Victima a fost de obicei copilul mezin al familiei, a avut parinti excesivi de protectori, sau a avut frati mai mari care apareau si cereau toata atentia atunci cand el avea propriile lui probleme. Ceea ce i-a lipsit in dezvoltare acestuia au fost oprtunitatile de a-si dezvolta increderea in sine prin rezolvarea problemelor pe cont propriu.
Ca adult devine coplesit foarte usor, sufera de lipsa de incredere si de anxietate. Pentru a face fata problemelor acesta isi cauta un Salvator care preia situatia si il ajuta sa se simta mai bine.
Formarea Persecutorului
Pesecutorul este fratele geaman dar malefic al Salvatorului. In timp ce Salvatorul controleaza situatia prin a fi bun si amabil, Persecutorul este furios, critic si invinovateste mereu.
Acesta este abuziv si, evident, unele cupluri incep cu relatia Persecutor – Victima, jucand modelele si rolurile din copilarie. Acesta a invatat din copilarie ca atunci cand este speriat trebuie sa devina dur pentru a trece cu bine de situatie. Daca poate controla negativ tot ceea ce se intampla in jurul lui, atunci nimeni nu se poate furisa prin spatele lui ca sa il domine.
Jocurile de putere la locul de munca.
Gasim acest Triunghi Conflictual al rolurilor si in mediile de lucru, pentru ca si acolo avem relatii. Altfel de relatii. Din nefericire, persoanele in functii de conducere nu sunt dispuse sa isi recunoasca rolul si tiparele dupa care functioneaza. Prea putini oameni depun efortul necesar sau iau masurile pentru a se schimba si a schimba si situatia de la locul de munca. De aceea, intalnim adesea angajati nefericiti, frustrati din cauza unor relatii nesanatose cu managerii.
Pentru a depasi sau a dizolva Triunghiul Dramei intr-o echipa de lucru, cel putin o persoana trebuie sa recunoasca ca in acea echipa exista un triunghi conflictual. Incepand de la aceasta recunoastere persoana poate fi martora in evolutia si in schimbarea rolurilor dintre membrii grupului. Dave Emerald a creeat o harta a polaritatii a triunghiului dramei numit „Dinamica prin care ne gasim propria putere interioara.”. Aceasta sugereaza deplasarea in polul pozitiv a dinamicii interpersonale prin a provoca in loc de a persecuta, a oferi sustinere in loc de a salva si a crea in loc de a te victimiza.
Cum iesim din cercul vicios.
Cultivand constienta, auto-observarea si intelegand aceste tipare de gandire, putem depasi aceste roluri negative. Odata ce devenim constienti de aceste tipare conflictuale, putem hotara sa parasim dinamica nesanatoasa.
Primul pas este sa ne intrebam:
- Ce ma determina pe mine sa am acest comportament?
- Sunt actiunile mele sincere, menite sa ii ajute pe ceilalti, sau actiunile mele au la baza dorinta de a controla, manipula, sau a obtine ceva de la ceilalti?
- Ofer si fac lucrurile in mod deliberat sau am asteptari de la ceilalti?
In momentul in care asteptam ceva de la ceilalti, actiunile noatre sunt disfunctionale. Solutia pentru a iesi din acest triunghi este aceea de a trece de la raportarea la ce este in exterior (aprobare, raspunsuri, solutii, dragoste, identitate si fericire) la ce se afla in interiorul nostru si sa ne dezvoltam propria autoritate.
In acest punct, persoana recunoaste faptul ca relatiile sanatoase, fie ele personale sau profesionale, includ un aspect armonios: fie onoare, respect, impartasire si comunicare.
Daca vrem sa avem relatii sanatoase trebuie sa ne luam angajamentul fata de noi insine, sa fim constienti, prezenti, sa spunem adevarul pe cat posibil, sa fim independenti, sa ne asumam responsabilitatea pentru fiecare aspect al vietii noastre, inclusiv pentru timpul, fericirea si succesul nostru.
Victima trebuie sa inceteze sa caute pe cineva in afara ei care sa o salveze, sa ii dea raspunsuri sau sa ii ofere dragostea si sustinerea de care are nevoie. Salvatorul trebuie sa inceteze sa incerce sa schimbe, sa controleze sau sa ofere sprijin altei persoane. Ambii trebuie sa invete sa se iubeasca, sa se onoreze, si sa se sustina pe ei insisi.
Persecutorul trebuie sa invete sa aprecieze persoana de langa el, sa nu mai acuze si sa isi asume responsabilitatea. Persecutarea si invinuirea altora, creeaza mai multa negativitate si nu duce catre nimic pozitiv.
Fiecare dintre aceste roluri nesanatoase si dramatice duce la provocari si mai serioase. Pentru a ne elibera din aceste roluri, trebuie sa invatam sa ne imbunatatim atitudinea catre schimbare, control, risc si responsabilitate.
Noi trebuie sa facem pace cu ceilalti si sa incepem sa ne restructuram perspectiva asupra vietii, pentru a putea vedea viata ca pe o calatorie placuta mai degraba decat ca pe o pedeapsa cu inchisoarea care trebuie sa indurata. In plus, fiecare dintre noi trebuie sa gasim curajul de a ne admite noua insine ca suntem perfect imperfecti. Aceasta inseamna ca trebuie sa ne apreciem pentru cine suntem.
Triunghiul iubirii.
Karpman ne propune si o solutie pentru a iesi din roluri si din dinamica nesanatoasa si pentru a cultiva relatii sanatoase. Noua lui carte se numeste “O viata fara jocuri de putere.” in care se prezinta atat triunghiul conflictual al rolurilor cat si iesirea din acesta si relationarea sanatoasa prin cultivarea triunghiului compasiunii.
- Fiecare trebuie sa recunoasca ca exista motive pentru care sa poata ierta.
- Fiecare trebuie sa realizeze ca orice persoana, incluzandu-se pe sine, joaca toate aceste trei roluri deodata, in mod deschis sau in secret.
- Apoi, la un nivel mai profund al jocurilor sociale, exista trei motivatii ascunse care au loc simultan: necunoscut, nedeclarat sau de manipulare. Noi trebuie sa devenim constienti de toate acestea.
Speram ca acest articol te va ajuta sa intelegi mai bine modul in care interactionezi cu ceilalti, dinamicile de relationare, si sa ai relatii mai bune atat la munca cat si in viata personala!
Surse:
www.johngouletmft.com
