iubirea
Ce este iubirea? Tu stii sa iubesti cu adevarat?
noiembrie 26, 2017
sistemul yoga
Sistemul Yoga: cele 5 puncte fundamentale.
decembrie 1, 2017

Dieta vegetariana – cea mai buna alegere pentru yoghini.

dieta vegetariana

 

Pentru yoghini dieta vegetariana este o alegere morala si spirituala dar si una ce are ca scop imbunatatirea sanatatii si cresterea vitalitatii.

In yoga, un regim pe baza de fructe, legume, cereale si produse lactate este  considerat ca fiind perfect echilibrat atat pentru corp, cat si pentru minte si suflet.

 

Dieta vegetariana si mintea echilibrata.

Poate ca va intrebati ce legatura au mintea sau sufletul cu consumul de alimente.

In yoga invatam sa ne echilibram mintea si chiar sa ne ridicam deasupra ei prin practici cum ar fi asanele, meditatia, linistea dar si postul terapeutic. O persoana care vrea sa isi stapaneasca mintea trebuie mai intai sa isi depaseasca si stapaneasca toate tiparele mostenite si preluate, dorintele si pasiunile, poftele, fricile si angoasele. Asadar, vedeti legatura care exista intre o dieta simpla si o minte sanatoasa si echilibrata.

 

Dieta vegetariana si sufletul.

In yoga ne straduim sa cultivam compasiunea fata de noi insine, fata de ceilalti si fata de toate fiintele vii. Compasiunea se naste din intelegerea profunda ca toti suntem la fel si ca toti suntem unul. Yoghinul recunoaste ca simt durere, placere si au emotii la fel ca noi.

Yoghinul este un practicant al principiului AHIMSA (non-violenta) si al COMPASIUNII.

Marele intelept yoghin, Sri Aurobindo, explica ca principiul AHIMSA trebuie aplicat in toate sferele vietii noastre, si in alimentatie. Astfel el recomanda sa nu facem rau niciunei fiinte vii.

Prin urmare daca avem la dispozitie in cantitate suficienta legume, fructe, cereale, si diferite produse lactate, animalele nu trebuie sa fie niciodata sacrificate pentru a ne asigura hrana.

Chiar si pe continentul nostru, unde consumul de carne este in mod traditional considerat ceva normal, Pitagora spunea acum 2500 de ani:

 


‘’ Doar hrana vie si proaspata ii poate permite omului sa manance sanatos sa fie fericit si sa simta adevarul. ‘’


 

Cateva considerente morale pe care yoghinul le are in vedere:

  • Uciderea ii cauzeaza animalului suferinte atroce, acesta resimtind durerea intocmai ca si fiinta umana. Vacile in special, pot sa isi simta apropierea mortii si traiesc o intensa groza.
  • Nici un drept natural nu ne autorizeaza sa condamnam la moarte un animal.
  • Practica uciderii animalelor dezvolta la om insensibilitatea, sadismul si totala lipsa de respect fata de viata. Asupra acestui aspect, Pitagora spunea : ‘’ Aceia care ucid animalele si le consuma carnea, vor avea cu atat mai mult tendinta sa isi masacreze semenii. ‘’

 

Consumul de carne si karma.

Din punct de vedere yoghin, implacabila lege a KARMEI il leaga pe orice om de actiunile sale. Atata timp cat oamenii se vor inversuna sa vrea sa ucida si sa manance inofensivele animale domestice si chiar pasarile si celelalte animale salbatice, ei vor trebui sa sufere ca efect al actiunii lor vinovate, presiunea constanta a violentelor criminale si a razboaielor.

 

Dieta vegetariana si sanatatea.

Desigur, yoghinii iau in considerare si beneficiile pe care dieta vegetariana le are asupra sanatatii. Studiile au demonstrat ca o dieta vegetariana contribuie la prelungirea vietii si la marirea vitalitatii.

Pentru a ramane tineri si plini de vitalitate, trebuie sa consumam hrana vie in locul hranei moarte.

Nimic ce are viata in natura nu este etern si neschimbat. Tot ceea ce are viata se afla intr-un proces de crestere si regenerare, fie intr-un proces de descompunere.

Fructele proaspete, oleagenoasele, produsele cerealiere, fiind toate capabile sa germenizeze si sa creasca, sunt susceptibile de a furniza atat forta vitala si energia, cat si o cantitate suficienta de proteine.

De mii de ani yoghinii spun, pentru cei care sunt capabili sa inteleaga ca doar acest fel de hrana trebuie sa fie consumata.

 


Tot Aurobindo spunea:

‘’Corpul uman este construit din nenumarate celule vii. Celulele cresc si se dezvolta cu ajutorul entitatilor similare. Natura energiilor subtile ale celuleor noastre vii va fi formata in functie de felul alimentelor pe care noi le consumam predominant. Toate acestea influienteaza, in definitiv, si intr-un anumit grad, vitalitatea, psihicul si mentalul omului.

Daca celulele corpului uman se hranesc si se dezvolta pornind de la o hrana aproape moarta, putreda si dezgustatoare, provenind din hrana proaspata a animalelor la care instictele de baza predominau, este normal prin urmare, ca mentalul sa gandeasca si sa se orienteze spre in jos. ‘’


 

Regimul vegetarian si proteinele.

 

dieta vegetariana

 

In conceptia naturistilor si a yoghinilor, cele mai indicate surse de proteine sunt: lactatele, oulele, cerealele, leguminoasele, vegetalele, ciupercile, algele, consumul acestora putand asigura consumul optim de acizi si cantitatile necesare de aminoacizi necesari.

Ciupercile au un continut proteic de pana la 30%, graul, ovazul, secara, soia (continut 37 – 40%), lintea (24%), mazarea (22%), fasolea (21%), nucile si alunele (15%).

Continutul mediu de proteine al alimentelor de origine animala, chiar si a celor mai bogate, nu depaseste 20%, iar o parte din acestea se degradeaza si prin prelucrare termica.

Desi carnea cruda contine 25% proteine, prin fierbere sau prajire, cantitatea de de proteine utilizabila pentru organism scade la jumatate. In acest fel, carnea ca aliment devine – prin comparatie cu alte alimente lacto-vegetariene expuse mai sus – cea mai scazuta ca nivel proteic! Aceasta in conditiile in care se sustine sus si tare ca ea reprezinta alimentul principal in mentinerea vitalitatii corpului!

Totalul de proteine necesare pe zi si pe individ este, dupa experti, cuprins intre 70 si 90 de grame, el putand fi asigurat cu usurinta din produsele lactate si alimente vegetale intr-o dieta lacto-vegetariana.

In plus, este bine sa stim ca supraabundenta in proteine, datorita consumului exagerat de carne, nu este mai putin grava decat lipsa lor, antrenand bolile ficatului, o crestere a presiunii sanguine si arterioscleroza caracterizata prin ingrosarea peretilor arterelor.

 

Consumul de carne si bolile.

S-a constatat statistic ca consumul de carne da nastere unor tulburari multiple in organismul uman, al carui colon este mult mai lung decat cel al carnivorelor.

Iata principalele tulburari la care poate sa se astepte un mancator de carne:

  • Bacteriile intestinale, in loc sa actioneze ca fermeti, provoaca putrefactia bolului alimentar, situatie in care antreneaza infiltrarea subtantelor toxice in vasele sanguine; pentru a le elimina organismul va trebui sa cheltuiasca un procentaj mai mare sau mai mic de energie sustrasa din ceea ce ar trebui sa alimenteze alte functii vitale, aici fiind inclusa si activitatea creierului.
  • Sinteza vitaminei B12 este mult franata, ceea ce va antrena starea de anemie
  • Toxinele de origine animala au tendinta sa perturbe metabolismul hidratilor de carbon, de unde apare pericolul diabetului
  • Substantele neasimilabile produse in timpul digestiei carnii se pot fixa si creeaza astfel premisele aparitiei tumorilor adesea canceroase. De asemenea, carnea mai contine si o serie de alimente direct toxice pentru om, cum ar fi:
  • Deseurile provenite din vasele sanguine ale animalului taiat, diferiti microbi si urme de medicamente inoculate animalului sub forma vaccinurilor, antibioticelor;
  • Substantele toxice eliberate de animal in momentul taierii si raspandite in intregul sistem sanguine;
  • Bacterii provenind din descompunerea tesuturilor, care incepe imediat dupa moartea animalului; carnea fiind un bun izolator termic, fierberea sau prajirea nu ajung niciodata sa le distruga pe toate.

 

Natura divina a alimentelor.

Lipsa de respect si intelegere a omului modern fata de hrana pe care o mananca denota, in esenta, lipsa respectului fata de el insusi si fata de semenii din jurul sau. In Tattiriya Upanishad (3.8) se afirma ca hrana nu trebuie niciodata sa fie refuzata sau desconsiderata, iar inteleptii yoghini considera ca folosirea abuziva a produselor alimentare in diferite scopuri sau interese economice, comericale si politice constituie o ofensa adusa Naturii si Realitatii Divine ce reprezinta chiar sursa acestor alimente.

In ceea ce priveste natura divina a alimentelor, in cel de-al treilea capitol din Tattyria Upanishad, inteleptul Varuna ii vorbeste prietenului sa Bhrigu despre faptul ca adevarata cunoastere si intelegere profunda a hranei aflata la dispozitia oamenilor reprezinta una din caile importante de cunoastere a celei mai inalte Realitati.

 


“Fintele acestei lumi cad in acest mare Ocean (lumea existentei relative) si atunci  Foamea si Setea se reped nesatioase asupra lor. Cu toate acestea, yoga ne invata cum insisi acesti aparenti dusmani, care sunt foamea si setea pot fi transformati in prieteni fideli care ne pot arata calea spre cel mai inalt Adevar.”


 

Asadar, speram ca v-am adus suficiente argumente, informatii stiintifice si opinii ale marilor intelepti, incat sa luati in considerarea trecerea la o dieta vegetariana, sau daca deja aveti o dieta vegetariana, sa fiti fericiti ca ati facut cea mai buna alegere pentru voi si pentru celelalte fiinte.

 

Va invitam sa ne urmariti pe Facebook, pentru ca vom avea o serie dedicata dietei vegetariene, unde ne vom stradui sa exporam toate aspectele ei: fizic, spiritual si energetic.

 

Sursa: Dan Bozaru, Alimentatia in practica yoghina. 

Facebook Comments

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

%d blogeri au apreciat:

Send this to a friend