Sistemul Yoga: cele 5 puncte fundamentale.

 

Swami Vishnudevananda  a condensat esenta invataturilor din sistemul yoga in 5 principii pentru sanatatea fizica si mentala precum si pentru cresterea spirituala. Acestea sunt principalele invataturi ale centrelor Shivananda Yoga Vedanta.

1. Exercitiul corect.

Corpul nostru fizic este menit sa se miste si sa faca exercitii. Daca stilul nostru de viata nu ne furnizeaza miscarea naturala a muschilor si a articulatiilor, atunci bolile si discomfortul vor aparea in timp. Exercitiul adecvat ar trebui sa fie placut pentru practicant si in acelasi timp benefic pentru corp, minte si pentru viata spirituala.

Exista nenumarate sisteme moderne de exercitii fizice concepute pentru a dezvolta muschii prin miscari mecanice si exercitii. Deoarece Yoga priveste  corpul fizic ca pe un vehicul pentru suflet in calatoria acestuia catre perfectiune, exercitiile fizice yoghine nu sunt concepute pentru a dezvolta doar corpul. Ele, de asemenea, largesc facultatile mentale si capacitatile spirituale.

Exercitiile fizice yoghine sunt numite asane, un termen care inseamna o pozitie nemiscata. Aceasta pentru ca Asana Yoga (sau postura) este menita sa fie tinuta pentru un anumit timp. Cu toate acestea, aceasta este o practica destul de avansata. Initial, preocuparea noastra este doar de a creste flexibilitatea corpului.

Corpul este tanar cat timp este flexibil. Exercitiile din sistemul yoga se concentreaza pe sanatatea coloanei vertebrale, pe puterea si flexibilitatea acesteia. Coloana vertebrala gazduieste in mare parte sistemul nervos important, sistemul telegrafic al corpului. Prin mentinerea flexibilitatii coloanei vertebrale si intarirea acesteia prin exercitii fizice, circulatia este crescuta si nervilor li se asigura cantitatea de oxigen si nutrienti necesara.

De asemenea, asanele au efect asupra organelor interne si asupra sistemului endocrin (glande si hormoni).

Swami Vishnudevanda recomanda practicarea zilnica a celor 12 asane de baza. Traditional, yoghinii practica Surya Namaskar, salutul Soarelui, inainte de asane.

2. Respiratia corecta.

Sistemul yoga ne invata cum sa folosim plamanii la capacitatea maxima a acestora, si cum sa ne controlam respiratia. Respiratia adecvata ar trebui sa fie adanca, inceata si ritmica. Aceasta creste claritatea mentala si vitala.

Majoritatea oamenilor folosesc doar o parte din capacitatea lor pulmonara pentru a respira. Acestia respira in mod superficial de abia extinzandu-si cutia toracica. Acestia au umerii cocosati, au o tensiune dureroasa in partea superioara a spatelui si gatului si sufera de lipsa de oxigen. Acestia ar trebui sa invete respiratia completa yoghina.

Trei tipuri de respiratie.

Pentru a obtine senzatia de respiratie diafragmica corecta, purtati haine largi si intindeti-va pe spate. Plasati-va palma pe partea superioara a abdomenului, unde este situata diafragma. Inspirati si expirati incet. Abdomenul ar trebui sa se extinda in timp ce inhalati si contractat in timp ce expirati. Incercati sa simtiti aceasta miscare.

Invatarea respiratiei complete yoghine.

Odata ce va simtiti comfortabil in practica respiratiei abdominale, veti fi gata sa invatati respiratia Yoghina deplina. Respirati incet, extindeti-va abdomenul, apoi cutia toracica, si intr-un final, partea superioara a plamanilor. Apoi expirati in aceeasi maniera, lasand cavitatea abdominala in timp ce expirati. Aceasta este respiratia completa Yoghina.

Pranayama.

De departe cel mai important lucru despre respiratie este Prana, sau energia subtila a respiratiei vitale.C ontrolul Pranei duce la un control al mintii. Exercitiile de respiratie sunt numite Pranayame, ceea ce inseamna un control al Pranei.

Principalele doua Pranayame invatate in Shivananda Asharme si Centre sunt Kapalabhati si Anuloma Viloma.

3. Relaxarea corecta.

Cu mult inaintea inventiei automobilelor, telefoanelor, calculatoarelor, autostrazilor si altor declansatoare moderne de stres, Rishii (intelepti sau clarvazatori) si Yoghinii de-a lungul timpului au conceput tehnici foarte puternice de relaxare profunda. De fapt multe tehnici moderne de control al stresului si metode de relaxare imprumuta foarte multe de la aceasta traditie. Prin profunda relaxare a musculaturii, yoghinul isi poate reinnoi complet sistemul nervos, si acesta poate obtine o stare profunda de liniste interioara.

Cand mintea si corpul sunt in mod constant suprasolicitate, eficienta lor naturala de a lucra se diminueaza. Viata moderna sociala, mancarea, locul de munca si chiar asa numita distractie, cum ar fi dansul in discoteca, toate acestea fac ca omul modern sa se relaxeze mai greu. Multi au si uitat ca odihna si relaxarea sunt modalitatea de reincarcare a naturii. Chiar si cand incearca sa se relaxeze, un om obisnuit consuma o groaza de energie fizica si mentala prin tensiune. Foarte multa din energia oranismului este irosita in mod inutil.

Multa din energia noastra este folosita in mentinerea muschilor in stare de alerta continua pentru munca decat in lucru efectiv util.Pentru a regla si echilibra activitatea corpului si a mintii, este mai bine sa invatam sa economisim energia produsa de corpul nostru. Acest lucru se poate face invatand sa va relaxati.

Se poate aminti ca, pe parcursul unei zile, corpul nostru produce de obicei substante si energia necesara pentru urmatoarea zi. Dar se intampla adesea ca toate aceste substante si energii sa fie consumate in cateva minute datorita starilor proaste, furiei, accidentarilor sau starilor intense de iritare. Procesul eruptiei si a represiei emotiilor violente, deseori devine un obicei zilnic. Rezultatul poate fi dezastruos nu doar pentru corp, ci si pentru minte.

In timpul relaxarii complete, practic nu exista energie sau “Prana” care sa fie consumata, desi o mica cantitate de prana este folosita de corp pentru a-si mentine conditia normala,  in timp ce restul este stocata si conservata.

Pentru a atinge relaxarea perfecta, Yoghinii folosesc urmatoarele trei metode: relaxarea “fizica”, “mentala” si “spirituala”. Relaxarea nu este completa pana cand persoana nu atinge stadiul de relaxare spirituala, pe care doar aspirantii spirituali avansati o cunosc. Dar pentru aceasta, trebuie parcurs intreg sistemul yoga.

A. Relaxarea fizica.

Stim ca fiecare actiune este rezultatul unui gand. Gandurile iau forma in actiune, corpul ajungand la gand. Asa cum mintea poate trimite un mesaj muschilor, ordonandu-le sa se contracteze, mintea, poate, de asemenea, sa trimita un alt mesaj de relaxare a muschilor obositi.

Relaxarea fizica incepe cu degetele de la picioare, si dupa aceea ea merge in sus. Autosugestia trece prin musculatura si ajunge sus la ochi si urechi. Apoi, incet, mesajele sunt trasmise catre rinichi, ficat, si celelalte organe interne. Aceasta pozitie de relaxare este cunoscuta si ca Savasana sau postura Corpse.

B. Relaxarea mentala.

Cand experimentati tensiune mentala, se recomanda sa respirati incet si ritmic timp de cateva minute. Este posibil sa experimentati un fel de senzatie de plutire.

C. Relaxarea spirituala.

Cu toate acestea, desi incercati sa va relaxati mintea, toate tensiunile si grijile nu pot fi indepartate complet pana cand nu ajungeti la o relaxare spirituala.

Atata timp cat o persoana se identifica cu corpul si cu mintea, vor fi griji, amaraciuni, anxietate, frica si furie. Aceste emotii, la randul lor, aduc tensiune. Yoghinii stiu ca daca o persoana nu se poate retrage din ideea corp/minte si se poate separa de constiinta ego-ului nu exista nici o modalitate da a obtine o relaxare completa.

Yoghinul se identifica pe sine cu atotpatrunzatorul, atotputernicul, atotimpaciuitorul  plin de bucurie cu o constiinta pura in interior. El stie ca sursa tuturor puterilor, a cunoasterii, a pacii si a puterii , se regaseste in sine nu in corp. Ne acordam la acest lucru afirmand natura reala, adica: „Eu sunt acea constiinta pura sau Sine”. Aceasta identificare cu Sinele completeaza procesul de relaxare.

 

4. Sistemul yoga si dieta corecta.

Pe langa faptul ca trebuie sa avem grija de corpul fizic, alimentele pe care le mancam ne influenteaza mintea intr-un mod profund.

Pentru o eficienta maxima corp-minte si pentru constienta spirituala completa, sistemul yoga recomanda o dieta lacto-vegetariana. Aceasta este o parte integrala a stilului de viata yoghin.

Dieta yoghina este una vegetariana, constand in alimente curate, simple si naturale care sunt usor de digerat si care contribuie la mentinerea sanatatii. Mesele simple ajuta digestia si asimilarea nutrientilor.

Necesitatile nutritionale se incadreaza in cinci categorii: proteinele, carbohidratii, mineralele, grasimile si vitaminele. Omul ar trebui sa aiba cunostinte de baza despre dieta pentru a avea o dieta echilibrata.

Atunci cand mancam legume naturale, crescute in pamant fertil, organic, fara chimicale si pesticide, ne asigura cantitati importante pentru a acoperi aceste nevoi nutritionale.

In natura exista un ciclu care se numeste „ciclul alimentar” sau „lantul trofic”.

Soarele este sursa de energie pentru toate formele de viata de pe planeta noastra. El hraneste plantele (varful ciclului alimentar) care apoi sunt mancate de animale (vegetariene) care la randul lor sunt mancate de alte animale (carnivore). Alimentele din varful ciclului alimentar, fiind direct hranite de Soare, au cele mai bune calitati pentru sustinerea vietii.

Valoarea nutritionala a carnii animale este numita si „de mana a doua” si este de natura inferioara. Toate alimentele naturale (fructe, legume, seminte, nuci si cereale), au, in cantitati diferite, proportii din acesti nutrienti esentiali.

Aceste surse de proteine sunt usor de asimilat de catre corp. In opozitie, sursele de proteine de mana a doua sunt mult mai greu de digerat si au o valoare nutritiva mult mai mica.

Multi oameni isi fac griji cu privire la aportul de proteine, insa neglijeaza alti factori. Calitatea proteinei este mult mai importanta decat cantitatea ei. Produsele lactate, legumele, nucile si semintele ofera unui vegetarian cantitatea optima de proteine.

Medicii care spun ca avem nevoie de o cantitate uriasa de proteine isi bazeaza opiniile pe studii vechi si depasite.

Un motto sanatos este: „Mananca ca sa traiesti nu trai ca sa mananci.”

Cel mai bine este sa intelegem ca scopul mancarii este sa ne incarce fiinta cu forta vitala, Prana. Asa ca cel mai bun plan nutritional pentru practicantul yoga este o dieta simpla alcatuita din alimente naturale si proaspete.

De fapt, adevarata dieta yoghina este si mai selectiva decat atata. Yoghinul este interesat de efectul subtil pe care mancarea il are asupra mintii si asupra corpului sau astral.

De aceea, el evita alimentele care supra stimuleaza, preferand acele alimente care aduc pace mintii si fac intelectul sa fie in forma sa maxima. Cineva care se ia in serios pe calea yoga, evita sa bage in stomac carne, peste, oua, ceapa, usturoi, cafea, ceai verde sau negru, alcool sau droguri.

Orice schimbare in dieta trebuie facuta in mod gradat. Puteti incepe prin a inlocui carnea cu portii din ce in ce mai mari de legume, cereale, seminte si nuci, pana cand carnea va fi eliminata complet din dieta.

Dieta yoghina va va ajuta sa va imbunatatiti sanatatea, sa aveti un intelect intr-o stare buna si pace a mintii. Pentru a intelege cu adevarat abordarea yoghina asupra dietei, trebuie sa va familiarizati cu conceptele celor 3 Gunas-uri, sau calitati ale naturii.

5. Gandirea pozitiva si meditatia.

Acesta este cel mai important punct din sistemul yoga: devenim ceea ce gandim. De aceea, pe cat posibil sa cultivam sa avem ganduri pozitive si creative pentru ca acestea vor contribui la sanatatea noastra si la linistea si bucuria mintii. O viziune pozitiva asupra vietii poate fi dezvoltata citind si practicand invataturile filosofiei Vedanta. Iar mintea va fi adusa sub control prin practica meditatiei.

Atunci cand suprafata unui lac este linistita putem vedea pe fundul lacului. In schimb, e imposibil sa vedem atunci cand suprafata este agitata. In acelasi mod, cand mintea este linistita, fara ganduri sau dorinte, poti vedea cine esti cu adevarat. Aceasta este adevarata yoga.

Putem controla agitatia mentala in doua moduri: concentrandu-ne mintea fie in interior fie in exterior. In interior, ne focalizam asupra Sinelui sau constiintei „Eu sunt”. In exterior ne fixam atentia asupra a orice altceva care nu este „Eu sunt”.

Abilitatea de a ne concentra este naturala pentru fiecare dintre noi. Nu este ceva extraordinar sau misterios. Meditatia nu este ceva ce inveti, oricine are abilitatea de a pune stop gandurilor.

Singura diferenta intre acesta si meditatie (calea pozitiva) este ca noi am invatat sa ne concentram mintea e obiecte exterioare. Atunci cand mintea este concentrata total, timpul trece fara sa ne dam seama, ca si cand nici nu ar exista. Atunci cand mintea este concentrata, nu exista timp. Timpul nu este atceva decat o modificare a mintii. Timpul, Spatiul, cauzele si toate experiente exterioare sunt creatii ale mintii.

Fericirea realizata prin minte este temporata si insubstantiala. Este limitata prin natura ei. Pentru a atinge acea stare de fericire durabila si pace absoluta, trebuie mai inatai sa stim cum sa calmam mintea si apoi sa mergem dincolo de ea. Atunci cand intoarcem interesul mintii spre interior, spre Sine, putem sa mergem mai in profunzime si sa consilidam concentrarea. Aceasta este starea de meditatie.

Tehnicile de meditatie.

Meditatia este o experienta care nu poate fi descrisa, asa cum nici culorile nu pot fi descrise unui om orb. Toate experientele comune sunt limitate de timp, spatiu si cauzalitate. Intelegerea noastra obisnuita nu transcede aceste limitari.

Experienta finita, care se masoara in termenii trecutului, prezentului si viitorului, nu pot fi transcese. Conceptele despre timp sunt iluzorii, pentru ca nu au permanenta. Prezentul, atat de mic ca nici nu poate fi masurat, nu poate fi curpins. Trecutul si viitorul nu exista in prezent. Asadar, traim in iluzie.

Starea meditativa transcede aceste limitari. In acesta stare nu exista nici trecut nici viitor, cu doar constiinta starii „Eu sunt” in prezentul continuu. Aceasta este posibila doar atunci cand gandurile sunt linistite.

Cea mai apropiata stare ca analogie este somnul in care nu exista nici timp nici spatiu nici cauzalitate. Meditatia insa este diferita de somn pentru ca ea lucreza adanc in psihic. Linistind oscilatiile mintii , meditatia duce pace.

La nivel fizic, meditatia ajuta corpul in procesele sale de crestere si regenerare si la reducerea procesului de deteriorare sau imbatranire. In mod normal procesul de regenerare are loc pana la varsta de 18 ani. De la 18 la 35 exista o perioada de echilibru, iar dupa 35 incepe procesul de imbatranire. Meditatia poate reduce foarte mult procesul de imbatranire. Aceasta are loc datorita capacitatii innascute a celulelor de a fi receptive.

Fiecare dintre celulele corpului nostru este guvernata de mintea instinctiva subconstienta. Celulele au atat o constiinta individuala cat si una colectiva. Atunci cand gandurile si dorintele incep sa aiba loc in corp, celulele sunt activate, iar corpul intotdeauna asculta cererea de grup.

S-a demonstrat stiintific ca gandurile pozitive au un efect posizitiv asupra celulelor. Si pentru ca meditatia aduce o stare pozitiva a mintii de lunga durata, ea intinereste celulele corpului si intarzie imbatranirea.

Nu poti invata sa meditezi asa cum nu poti invata sa dormi. Poti invata sa te abandonezi in ambele stari. Insa exista cateva lucruri pe care e bine sa le ai in vedere cu privire la tehnicile de meditatie si etapele meditatiei.

Cele 14 puncte ale meditatiei:

1. E important sa faci meditatia in mod regulat si la aceeasi ora.
2. Cel mai bine e sa meditezi dimineata, in zori, cand atmosfera este incarcata cu forta spirituala speciala. Daca nu poti medita la aceste ore, alege o ora cand nu esti implicat in activitatile zilnice si mintea este linistita.
3. Incearca sa ai o camera separata pentru meditatie. Pentru ca vei medita acolo de multe ori, acea camera se va incarca cu vibratii inalte , pace si puritate.
4. Atunci cand meditezi stai cu fata spre Nord sau Est pentru a te incarca cu vibratii magnetice favorabile. Stai intr-o postura dreapta, confortabila, cu picioarele incrucisate, spate si gatul drepte.
5. Inainte de a incepe, comanda-i mintii sa stea linistita pentru un anumit timp. Uita de trecut, prezent si viitor.
6. Regleaza-ti respiratia in mod constient. Incepe cu cinci minute de respiratie profunda, abdominala, pentru a aduce oxigen in creier. Apoi incetineste.
7. Pastreaza respiratia ritmica, inspira timp de trei secunde si expira timp de trei secunde. Reglarea respiratiei regleaza si curgerea pranei, energia vitala.
8. Permite mintii sa hoinareasca la inceput. Va sari de colo colo, dar in cele din urma va deveni concentrata.
9. Nu forta mintea sa stea linistita pentru ca asta o va agita si mai tare.
10. Alege-ti un punct in care sa iti odihnesti mintea. Pentru cei care sunt mai intelectuali, poate fi Ajna Chakra, punctul dintre sprancene. Pentru cei mai emotionali, folositi Anahata Chakra sau centrul inimii. Nu schimbati acest punct.
11. Cu practica, dualitatea va disparea, iar samashi, starea de supra constiinta va aparea. Nu va impacientati pentru ca dureaza ceva.
12. In Samadhi meditatorul se odihneste in starea de fericire in care Cel care stie, Stiinta si Ceea ce este stiut devin unul. Aceasta este starea de supra constiinta atinsa de misticii din toate traditiile si credintele.

Daca vei medita o jumatate de ora zilnic, vei vedea ca vei incepe sa traiesti in pace si cu o noua putere spirituala. Meditatia este cel mai puternic tonic pentru minte si creier. Energia divina curge libera asupra meditatorului in timpul meditatiei, si vindeca mintea, creierul, organele si intregul corp. Deschide calea cunoasterii intuitive si taramurilor de fericire eterna. Paseste si tu pe aceasta cale! Sistemul yoga iti este accesibil si tie!

Vrei sa descoperi cele 5 principii fundamentale din sistemul yoga? Te invitam la  cursurile de yoga si meditatie sustinute de Andrei Visan in Bucuresti, care au loc in fiecare luni, la sediul Dhyana Yoga, adresa Bulevardul Alexandru Ioan Cuza 39, Bucuresti.

Sursa: sivananda.org